Nu știu din ce adânc de inimă mi-a venit asta dar o simt destul de profundă: e ca și cum aș face un salt de la a-mi dori și aia și aia și ailaltă la a mulțumi și pentru că am deschis ochii-ntr-o nouă viață în această prea dimineață, și pentru câte am, și pentru claritatea care pare că mă locuiește din ce în ce mai des, și pentru oamenii care încep să-mi intre-n viață și suflet, suflu nou. Ooo, dar e mult mai mișto așa! Când începi să cauți în tine motivele pentru care înalți mulțumirea și vezi că vin unul după altul după altul și vezi câte ai parcă nu mai pleacă intenția aia cerșetoare de și mai mult ci doar mulțumirea care pecetluiește că ȘTII că deja ai. Mult mai crescător de suflet plin switchul ăsta.
https://blogdestare.com/ziua-173/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu